Inchide

Trimite unui prieten

Autonomie, independență sau nimic din acestea - articol semnat de dr. Dan Pereţianu

Dr. Dan Pereţianu - Autonomie, independență sau nimic din acestea

 

Problema este: care este cuvîntul potrivit pentru modul de organizare, conducere şi finanţare al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate: autonomie, independenţă sau departament al Minsiterului Sănătăţii sau al Guvernului. Sau o struţo-cămilă.

 

Până la a vă răspunde la această întrebare, mi-am amintit de cîteva discuţii pe care le am avut recent, în vacanţe de Anul Nou cu prietenii mei istorici. În ultimul timp, discuţiile s-au purtat mai ales cu privire la Războaiele Balcanice (I-1912, II-1913). Cheia acestor dispute era faptul că Bulgaria a devenit din "autonomă", aşa cum era definită prin tratatul de la Berlin (1878, cînd România a devenit independentă !), "independentă", aşa cum a fost ea obţinută în 1908. Bulgaria "autonomă" avea toate drepturile unui stat, de numire a guvernului, de stabilire a bugetului, de alegere a Parlamentului, cu excepţia stabilirii frontierelor, a armatei şi a politicii externe, cauze pentru care nişte "autonomişti" s-au considerat subjugaţi în continuare, şi au recurs la acţiunea de a deveni "independenţi".
De aceea, să vedem nişte definiţii.
Pentru aceasta, să examinăm şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX, Ediţia din 1996).
Autonomie: Drept (al unui stat, ... organ, organism, organizaţie, s.n.) de a se administra singur, în cadrul unui alt ... stat, organism, organ, organizaţie..., considerat ca central. sau Situaţie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale.
Independenţă: situaţia a unui ....organ, organism, organizaţie, stat...s.n. care se bucură de suveranitate, de rezolvarea liberă a problemelor interne şi externe, fără amestec din afară.

 

Dacă am transpune situaţia autonomiei (vezi de exemplu, autonomia Provinciei Kosovo, cu Parlament, alegeri, buget propriu etc), la cea a CNAS constatăm că:

  • Nu există alegeri în sistemul românesc de asigurări, spre deosebire de ceea ce este în alte sisteme de asigurări. Conducătorii sînt numiţi nu aleşi. Preşedintele CNAS este numit de Primul Ministru, iar Preşedinţii locali de Preşedintele CNAS. Structura este tipic piramidală sau "paternalistă" şi "centralistă".
  • Nu există un control "parlamentar" (în sensul de participare a cetăţenilor de control) al celor numiţi să conducă, în felul în care există în acele state unde există astfel de sisteme. Preşedintele dispune, numai cu acordul Ministrului (voi reveni);
  • Nu există buget propriu. Bugetul are două componente, veniturile şi cheltuielile. 
  • Veniturile se strîng la Ministerul de Finanţe şi nu în conturile private ale CNAS sau CASJ. Veniturile se stabilesc de către Parlament, şi nu de către depeartamente sau componente ale CNAS sau CASJ. Dar nici Parlamentul nu stabileşte direct aceste venituri, căci ele se regăsesc în Bugetul de Stat, la care Guverneul este iniţiator legislativ. Iar aici, Ministerul de Finanţe şi cel al Sănătăţii decid structura bugetului CNAS.
  • Cheltuielile se stabilesc prin Hotărîre de Guvern, numită Contract Cadru. De fapt, spre deosebire de ceea ce există prin Germania, Franţa, Israel, Olanda, Belgia, Italia, acest Contract nu este un contract şi nici măcar un cadru contractual, ci o obligaţie de tip "centralism democratic".
  • Modul de defalcare al cheltuielilor se face prin Norme, dar acestea nu sînt decise de CASJ sau chiar de CNAS. Ele sînt Ordine de Ministru!

Toate aceste analize arată că România nu are un sistem de asigurări sociale de sănătate. Sistemul este extrem de centralizat, un surogat de sistem comunist. El a fost lansat aşa încă din 1998, de către Ministeriatul Hajdu Gabor (un rol important în centralizarea sistemului l-a avut fostul - atunci - şi actualul Secretar de Stat, Dr. P. Armean).
Sistemul este condus de către Guvern, fie direct, prin numirea Preşedintelui, care nu are contrapondere în decizii (în sensul că CAdm este un obiect de vitrină), fie indirect, prin Ministerul Sănătăţii, care are dreptul de control explicit în elaborarea actelor CNAS, mai ales la elaborarea CoCa şi NcoCa.
Spre deosebire, în statele citate, unde există un sistem de asigurări sociale de sănătate, organizaţiile legiferate în sistemele "de asigurări sociale de sănătate" sînt independente (nici măcar autonome nu sînt, adică realmente independente !).

 

Pentru analize mai detaliate vezi:

  • Pereţianu D. Cine ar trebui să administreze banii din sistemul de asigurări de sănătate. România Liberă (Buc.), 4127, 14.10.2003: 10.
  • Pereţianu D. Sistemul de sănătate funcţionează prin "crize" repetate; nu se respectă principiile asigurărilor. România Liberă (Buc.), 4141, 30.10.2003: 27.
  • Pereţianu D. Strategii de dezvoltare pentru sistemul de îngrijiri de sănătate din România în perspectivă europeană. GeoPolitica (Buc.), 2004, 2: 1, 167-176.
  • Pereţianu D., Păduraru D., Radu L.V. Romania case 1: could health care system crisis coexists with increased funds in health. A problem of priorities during 2000 to 2004. The 5th Intrn. Conf. Priorities heath Care, Wellington, 3-5.11.2004, p. 86.
  • Pereţianu D., Păduraru D., Radu L.V. Romania case 2: why increases the number of hospitalizations with over 75% during 2000 to 2004. A problem of prioritization among health services. The 5th Intrn. Conf. Priorities heath Care, Wellington, 3-5.11.2004, p. 87.
  • Pereţianu D. Pachetul maximal de servicii - minimal pentru posibilităţi. Observatorul Medical (Buc.), 2005, 2, 62: 6.
  • Pereţianu D. Asigurările de tip malpractice, propuse de Paveliu - un nonsens. Observatorul Medical (Buc.), 2005, 2, 67: 6-7.
  • Pereţianu D. Strategii în reforma din sănătate : se poate conta pe numai 8-10 case de asigurări de sănătate independente. GeoPolitica (Buc.), 2005, 3: 13, 225-228.
  • Pereţianu D., Radu L.V., Şerban P., Păduraru D. Startegiile europene pentru reformarea sistemului de sănătate presupun şi investiţii în salarii: Venitul medicilor - între statul comunist şi teoria liberei concurenţe. Economistul (Rev. Inst. Econ.Industrie al Academiei), 2006, submitted. (postată pe www.cfmr.ro.)
  • Pereţianu D., Radu L.V., Păduraru D. Strategii de dezvoltare pentru sistemul de îngrijiri de sănătate din România în perspectivă europeană. Principii de alcătuire şi aplicare a asigurărilor sociale de sănătate din România comparativ cu ţările din Uniunea Europeană. Economistul (Rev. Inst. Econ.Industrie al Academiei), 2006, submitted. (postată pe www.cfmr.ro.)


Tipăreşte pagina - Autonomie, independență sau nimic din acestea - articol semnat de dr. Dan Pereţianu Trimite unui prieten - Autonomie, independență sau nimic din acestea - articol semnat de dr. Dan Pereţianu

publicat de admin

Înapoi la Analize despre sistemul de îngrijiri de sănătate
Newsletter

Înscrieţi-vă la newsletterul nostru şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate pe site.

Chestionar

Care este poziția dvs față de modul în care a fost rezolvat de MS diferendul legat de gărzile medicilor

Sînt de acord să se semneze 2 contracte cu spitalul
Este ilegal a se semna cu același angajator 2 contracte
Trebuie oricum pus în aplicare aliniatul 6 al OUG 20
Nu am nici o părere
Centru Media
Comunitatea medicală
Colegiul Medicilor din România