Inchide

Trimite unui prieten

Funcţia colegială. de Dr. Dan Pereţianu

Despre funcţia Colegiului Medicilor
Pe marginea unei hotărîri a Curţii Europene a Drepturilor Omului



În şedinţa lunară din 15 Aprilie 1999, Senatul Camerei Federative a Medicilor din România a apreciat pozitiv Hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omunlui, referitoare la funcţiile unui ordin/colegiu al medicilor.
Analizind plîngerea a trei medici belgieni, care consideră Ordinul Medicilor din Belgia ca fiind neconstituţional şi încălcînd convenţiile la care Belgia este parte, cu precădere articolul 11, paragrful 1 din Convenţia din 4 noembrie 1950 privitoare la apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi "obligaţia de aderare la Ordinul Medicilor din Belgia" ca inhibînd libertatea de asociere, care include şi libertatea de a nu te asocia (!), Comisia Europeană a Drepturilor Omului a arătat (la punctul 63 al hotărîrii) că: "Ordinul, prin natura sa legală şi funcţia specific publică, nu constituie o asociaţie în înţelesul articolului 11, paragraful 1."
"Curtea notează mai întîi că Ordinul belgian al Medicilor este o instituţie de drept public. Nu a fost înfiinţat de persoane, ci de legislativ; este integrat structurilor statului, iar judecătorii sînt, în cea mai mare parte, numiţi de Coroană."
Cu alte cuvinte, Ordinul Medicilor din Belgia, ca organizaţie de drept public este structură statală. În România, termenul ar putea fi de structură guvernamentală. Aceasta înseamnă că organizaţiile de drept public aparţin statului (fie executivului, fie legilslativului, fie autorităţii judecătoreşti, fie puţin fiecăreia din aceste autorităţi).
În acest din urmă sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului arată că a fi membru în Ordinul Medicilor din Belgia nu echivalează cu a avea drepturi ca membru, ci numai a avea obligaţia de a te înregistra în evidenţele Ordinului. Căci, Ordinul Medicilor "urmăreşte un scop din sfera interesului public asupra practicării medicinei. În contextul ultimei funcţii, Ordinului i se cere, în primul rînd, să păstreze o evidenţă a doctorilor practicieni."
Aceasta înseamnă că organizaţia respectivă nu aparţine unui grup de persoane, adică nu aparţine profesioniştilor, adică medicilor (!). În acest din urmă sens, legislaţia din Marea Britanie a găsit o reuşită rezolvare problematicii de a fi sau nu membru al unei asociaţii obligatorii. Această rezolvare se prezintă în UK sub forma lui General Medical Council, organizaţie ce judecă medicii pentru abateri disciplinare dar care este indepednentă de organizaţiile medicilor, ea apărînd interesele pacienţilor faţă de buna exercitare a profesiei de medic.
În contextul în care Cutea Europeană a Drepturilor Omului constată că Ordinul Medicilor nu are şi nici nu poate avea capacitatea legală de a apăra interesele grupului de profesionişti numiţi medici, nu se mai pune problema încălcării dreptului la asociere al medicilor. Căci se constată existenţa unor organizaţii (belgiene) care apără interesele corpului medical (punctul 65): "Curtea constată că în Belgia există mai multe asociaţii înfiinţate cu scopul de a proteja interesele profesionale ale doctorilor practicieni, iar aderarea la acestea este liberă."
Această din urmă frază (în antiteză cu art. 45 din Legea 74) arată clar că Ordinul Medicilor din Belgia (ca şi General Medical Council, din Marea Britanie) nu este o organizaţie profesională care să apare drepturile şi interesele membrilor săi, adică ale medicilor.
Privit din punctul de vedere al Legii 74/1995, privind exercitarea profesiei de medic, de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, observăm o importantă deosebire. Această deosebire este generată de duplicitatea legii române, care, în două articole diferite, prevede două lucruri complet diferite şi neconforme cu prevederile Curţii Europene a Drepturilor Omului:
• Art. 12 arată că Colegiul "reprezintă interesele profesiunii de medic."
• Art. 13 arată că Colegiul apără "drepturile şi interesele membrilor în toate sferele de activitate".
Se observă că organizaţii de drept public, precum Ordinul Medicilor din Belgia şi General Medical Council, sînt integrate în structurile statului, respectiv au în conducerea lor 25% persoane nemedici nominalizate de Guvern.
Dacă Colegiul Medicilor din România este o persoană de drept public (şi conform legii, ea este), atunci nu poate fi organizaţie neguvernamentală, sau dacă este neguvernamentală trebuie ca Statul să conducă o parte din activitatea ei. Pe de o parte. Pe de altă parte, o organizaţie de drept public nu are dreptul să reprezinte decît interesele publicului. Cu alte cuvinte, Colegiul Medicilor nu are dreptul să reprezinte interesele medicilor, precum nici Ordinul Medicilor din Belgia (Franţa sau Canada) sau General Medical Council din Marea Britanie nu o fac.
Iată o dilemă legilslativă pentru care solicităm modificarea legii exercitării profesiei de medic şi de funcţionare a Colegiului Medicilor din România, în conformitate cu prevederile Curţii Europene a Drepturilor Omlui.

Material realizat în 1999

Tipăreşte pagina - Funcţia colegială. de Dr. Dan Pereţianu Trimite unui prieten - Funcţia colegială. de Dr. Dan Pereţianu

publicat de Dr. Dan Pereţianu

Înapoi la Analize despre sistemul de îngrijiri de sănătate
Newsletter

Înscrieţi-vă la newsletterul nostru şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate pe site.

Chestionar

Care este poziția dvs față de modul în care a fost rezolvat de MS diferendul legat de gărzile medicilor

Sînt de acord să se semneze 2 contracte cu spitalul
Este ilegal a se semna cu același angajator 2 contracte
Trebuie oricum pus în aplicare aliniatul 6 al OUG 20
Nu am nici o părere
Centru Media
Comunitatea medicală
Colegiul Medicilor din România