Inchide

Trimite unui prieten

Principiul subsidiarităţii şi somnul semnat de Dr. Dan Pereţianu

Motto: Somnul raţiunii naşte monştrii
Francesco José de Goya y Lucientes



Ce legătură "de substanţă" poate exista oare între principiul subsidiarităţii şi somn. La prima vedere nici una ! Nici chiar după ce analizăm definiţiile celor două concepte nu pare a exista vreuna.

Dar, evident, legătura există, căci altfel nu aş fi scris acest material.

 

Principiul subsidiarităţii

Prin subsidiaritate, principiu de esenţă creştin-democrată, se înţelege că, într-o sctrucutră organizaţională, de obicei „federalizată", organizaţii locale (de exemplu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate) sînt libere să facă ce cred mai bine pentru bunul mers local, fără a fi "încorsetate" de către "centru" (în exemplul de mai sus, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). În schimb, dacă au nevoie de ajutor, şi-l cer, organizaţia centrală (exemplu, CNAS) este obligată să-l dea .

 

Despre subsidiaritate în ciclurile oscilatorii celulare

Ritmul circadian al organismului (organismic) este legat de oscilatorii neronali de la nivelul cortexului (hipocampul sau ganglionii bazali, cele mai posibile sedii) şi al epifizei (implicată în elaborarea hormonului nopţii - melatonina). Activitatea oscilatorie neuronală este dependentă de 4 gene importante ce guvernează ciclurile circadiene, atît la om, cît şi la drosophila, şoareci şi şobolani.
Interesant este că aceste gene se exprimă şi în alte celule şi ţesuturi. De aici ideea că toate celulele organismului oscilează cu frecvenţe diferite, în diferite momente ale ciclului veghe-somn. Activitatea genică legată de oscilaţiile temporale pe timpul celor 24 de ore zilnice, acoperă tot spectrul: gene diferite acţionează la maxim ziua, exemplu, la nivelul celulelor ficatului; pentru ca altele să acţioneze noaptea, exemplu, la nivelul celulelor miocardului.
Ceasul circadian din diferite organe pare a răspunnde diferit la diferite provocări, precum stresul, exerciţiul fizic, modificările de temperatură. Dat fiind faptul că în organele noastre, oscilatorii temporali evoluează relativ independent de comenzile din creier, "descentralizat", mi-am pus problema dacă există subsidiaritate în aceste acţiuni.
Aceasta există, întradevăr, iar dovada a fost demonstrată în "doi timpi":

  • Timpul 1 este evidenţierea unui moment (patologic) în care organismul în ansamblu nu a mai reuşit să coordoneze ritmurile fiecărui organ; apare anarhia oscilatorie.
  • Timpul al 2-lea este evidenţierea unui mecanism de contrabalansare a fenomenului "de anarhie".

Momentul patologic se numeşte "sindromul decalajului orar". S-a arătat că principalul element patognic al neadaptării la alte nivele orare (de exemplu, la lucrul în schimburi, la călătorii rapide cu schimbarea de multiple fuse orare) îl reprezintă incapacitatea realinierii oscialtorii a întregului organism. Unii neuroni variază după propriul lor orar "ca indivizii care discută într-o mulţime"; în acest context nici unul dintre ei nu este sincronizat. Iar celule ale altor organe se comportă la fel.
Devierea oscilatorie de la un nivel programat se manifestă clinic prin oboseală. În acel moment, celulele "cer ajutorul" unui "centru". În acel moment se pune în mişcare principiul subsidiarităţii organismice.
Două întrebări se pot pune: "Cine realizează sincronizarea" şi "Cînd se produce sincronizarea".
Răspunsul la prima întrebare a fost de curînd sugerat: "Centrul" care reuşeşte, la un anumit moment al zilei (de fapt al nopţii), să coopereze cu toate celulele pare a fi o zonă a ganglionilor bazali ce "adăposteşte" o populaţie de celule nervoase striate bine conecate cu alte părţi din creier. Aceste celule conţin 10 000 - 30 000 spini, de fapt elemente dendritice ce primesc informaţii de la neuronii vecini. Se pare că aceşti neuroni sînt legaţi, prin dopamină, de epifiza eliberatoare de melatonină.
Răspunsul la a doua întrebare pare a fi de mai mult timp cunoscut (sub alte forme): somnul este cel care sincronizează ritmurile tuturor celulelor din organism. Cu alte cuvinte, activitatea zilnică (oscilaţiile nesincronizate ale celulelor organismului - în sensul că fiecare organ funcţionează optim independent de un altul) este tipicul activităţilor subsidiare, în schimb, noaptea, celulele organismului "oscilează" simultan în acelaşi ritm (este adevărat, lent).
Somnul organismic par a fi cel mai eficace moment al resincronizării celulelor unui organism. Nu deageaba "noaptea este cel mai bun sfetnic".
Iată momentul punerii în aplicare, la nivel organismic, a principiului, afirmat social, al subsidiarităţii!

 

Învăţăminte posibile

Care poate fi corespondentul datelor ştiinţifice, de la nivel organismic, la nivelul social. Aici, lucrurile par a nu fi deloc diferite. Somnul organismului este cel care reorganizează ritmurile individuale ale fiecărei celule, evident, pentru o nouă zi "de muncă": principiul subsidiarităţii acţionează !
Dar, "somnul raţiunii naşte monştri" dacă principiul subsidiarităţii la nivel social este blocat. Lipsa subsidiarităţii la nivel social a fost criticată de celebra gravură a lui Francesco Goya şi de pana acerbă a lui Lion Feuchtwanger. O privire retrospectivă nu poate convinge că lipsa aplicării subsidiarităţii a condus de nenumerăte ori la convulsii sociale, războaie şi atrocităţi care au avut ca bază "centralizarea" excesivă.
De aceea, cei care aveţi puterea, lăsaţi subsidiaritatea să acţioneze atît la nivel organismic cît şi la nivel social !

 

Material realizat de Dr. Dan Pereţianu în 2005 şi publicat în Revista "Orizonturi Medicale", 2005, 8: 2&6.

Tipăreşte pagina - Principiul subsidiarităţii şi somnul semnat de Dr. Dan Pereţianu Trimite unui prieten - Principiul subsidiarităţii şi somnul semnat de Dr. Dan Pereţianu

publicat de admin

Înapoi la Analize despre sistemul de îngrijiri de sănătate
Newsletter

Înscrieţi-vă la newsletterul nostru şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate pe site.

Chestionar

Care este poziția dvs față de modul în care a fost rezolvat de MS diferendul legat de gărzile medicilor

Sînt de acord să se semneze 2 contracte cu spitalul
Este ilegal a se semna cu același angajator 2 contracte
Trebuie oricum pus în aplicare aliniatul 6 al OUG 20
Nu am nici o părere
Centru Media
Comunitatea medicală
Colegiul Medicilor din România