22.08.2017. Către Avocatul Poporului - gărzile medicilor

La solicitarea ACFSM, Cartel Alfa a redactat un text căte Avocatul Poporului, text referitor la încălcarea Constituției prin legea LUS, în privința gărzilor medicilor.

Textul către AP este:

Stimate domn, (este vorba despre Victor Ciorbea)

Vă solicităm ne sprijiniţi în vederea exercitării de către Curtea Constituţională a controlului posterior de constituţionalitate a alin. (2) si (3) ale art. 5 din Capitolul 2 al ANEXEI Nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Aceste prevederi legale au următorul cuprins:
(2) Gărzile efectuate de medici în cadrul normei legale de muncă şi al programului normal de lucru de la funcţia de bază în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii.
(3) Pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă.
Astfel, alin. (2) al art. 5 prevede pentru medicii angajați în unități sanitare unde se organizează linii de gardă (pentru continuitatea asistenței medicale), program de lucru de 48 de ore /săptămână obligatoriu (norma legală de muncă și gărzi obligatorii până la 48 de ore pe săptămână).
După cum se poate observa orele de gardă sunt clasificate în două situații distincte:
a. Ore de gardă prestate in cadrul programului normal de lucru.
b. Ore de gardă prestate suplimentar față de programul normal de lucru.
Dacă în prima situaţie, efectuarea orelor de gardă de catre medic poate fi obligatorie, în cea de a doua situaţie, în care orele de gardă sunt prestate peste durata timpului normal de lucru, este necesar acordul medicului.
Consideram ca acest lucru, (raportat la art.16 din Constituție), conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi prin obligarea acestei categorii de salariati la efectuarea orelor suplimentare fără acordul prevăzut de Codul muncii prin art 120 alin.(2), cât și la încălcarea dreptului la măsuri de protecție socială (conform art.41 din Constituție).
Prevederea introdusă depășește limitele prevăzute de art. 53 al Constituției privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, stabilite prin alin.(2) - "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată în mod nediscriminativ și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."
Mai mult la alin. (3), articolul 5 prevede ca pentru afectuarea unui numar de ore de garda peste 48, medicul va incheia cu unitatea medicala contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă.
In aceste conditii, rezultă că medicul este privat de efectuarea concediului de odihna la locul de munca unde incheie contractul individual de muncă pentru efectuarea gărzilor întrucat conform art. 3 alin. (1) din HG 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, salariaţii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie, au dreptul la concediul de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază. Unitatea în care salariaţii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fără plată pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealaltă unitate.
Imposibilitatea legală de a beneficia de dreptul de concediu de odihnă la locul de muncă unde încheie contract individual de muncă pentru efectuarea gărzilor incalcă dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Constituţie conform cărora, salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

Având în vedere cele expuse, apreciem că, această situație poate fi remediata prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate şi vă solicităm să ne sprijiniţi prin sesizarea Curţii Constituţionale.

 


Bogdan Iuliu Hossu
Preşedinte CNS „Cartel ALFA"