20.06.2017. Către Președinele României. Referitor la LUS
CFSMR a remis Președintelui României, dl. Klauss Iohannis, o adresă în care cere președintelui să remită la Curtea Constituțională noua lege unitară a salarizării (LUS) pentru controlul de constituționalitate. Vezi mai jos textul adresei, semnată de dr. Eșanu și dr. Zagyva.
După trimiterea memoriului în mass media, o serie de publicații au preluat datele noastre:
Presedintele Romaniei a receptionat memoriul si a trimis urmatorul raspunsȘ
On Thursday, June 22, 2017 10:03 AM, "procetatean@presidency.ro" <procetatean@presidency.ro> wrote:
Petitia nr.12645 Data: 22-06 Domnule Preşedinte Dr. Victor Eşanu, Vă mulţumim pentru opiniile, argumentele şi sugestiile exprimate în legătură cu "Legea-Cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice". Vă asigurăm de faptul că toate observaţiile primite din partea cetăţenilor în legătură cu acest proiect de lege vor fi avute în vedere în analiza de oportunitate şi constituţionalitate ce se realizează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Cu stimă, Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu.
Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România, în urma adoptării prin votul dîn 7 iunie în Camera Deputaților a proiectului Legii-Cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice, face apel la dumneavoastră, ca instituție abilitată, să trimiteți Legea la controlul de constituționalitate, din următoarele motive:
Legea salarizării introduce prin Anexa II Capitolul II, art.5 alin.(2) altă prevedere privind timpul de lucru, decât cea existenta in Codul Muncii.
Aceasta noua reglementare prevede pentru medicii angajați în unități sanitare unde se organizează linii de gardă (pentru continuitatea asistenței medicale), program de lucru de 48 de ore /săptămână obligatoriu (norma legală de muncă de 35 ore pe săptămână și gărzi obligatorii până la 48 de ore pe săptămână).
Consideram ca acest lucru, (raportat la art.16 din Constituție), conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi prin obligarea acestei categorii de salariati la efectuarea orelor suplimentare fără acordul prevăzut de Codul Muncii prin art 120 alin.(2), cât și la încălcarea dreptului la măsuri de protecție socială (conform art.41 din Constituție).
Prevederea introdusă depășește limitele prevăzute de art. 53 al Constituției privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, stabilite prin alin.(2) - "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată în mod nediscriminativ și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."
Consideram ca legea ar trebui sa fie in acord cu urmatoarele perincipii din Constituție, (art. 16)
- principiul egalității cetățenilor și al art.6 din noua Lege, si anume: - alin. a) principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii, (salariul cuprinzând salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte
adaosuri), alin.b)
- principiul nediscriminării, alin. g) principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar.
Constatăm că nu este garantată respectarea acestor principii. Prin prevederile art 23 privind sporurile pentru condițiile de muncă, se stipulează că mărimea concretă a sporului (un drept salarial, al cărui stabilire este obligația și dreptul legiuitorului) se va
stabili prin Hotărîre de Guvern. Credem ca guvernul poate stabili doar condițiile de acordare a acestuia.
Sectorul de sănătate va fi supus dublu rezultatului încălcării acestor principii.
Prin art 7 Anexa II, Capitolul II Reglementări specifice personalului din sănătate, se eludează principiile enunțate la art 6, fiind transferat atributul stabilirii nivelului sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase conducerii unităților sanitare. Ca atare se elimină instituirea unui cadru legal, nediscriminatoriu, pentru categorii de personal sanitar aflat în situații similare privind condițiile de
muncă, dar având relații de muncă cu angajatori diferiți.
Consideram ca nu poate exista justificare obiectivă în cazul acordării al acestui spor la nivel de chiar 1% față de 85% pentru condiții de muncă similare, (asa cum expunerea la noxe nu diferă în funcție de tipul de unitate ori bunăvoința managerilor). Lipsa reglementării prin lege a mărimii concrete a sporului va genera un tratament diferit al angajaților care lucrează în condiții deosebit de periculoase
în sectorul de sănătate.
Decizia nr.24/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că principiul egalității de tratament în stabilirea remunerațiilor presupune soluții diferite numai pentru situații diferite justificate pe baza unor criterii raționale și obiective.
Domnule Președinte.
Sperăm că veți întreprinde toate demersurile posibile, în calitate de garant al fiecărui cetățean român, pentru aplicarea în mod echitabil al drepturilor sale.
În concluzie vă solicităm să nu promulgați Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice și să o returnați Parlamentului spre a fi modificată.
In caz ca legea nu va fi corectată, va solicitam să o trimiteți Curții Constituționale pentru constatarea neconstuționalitatii ei, avand in vedere cele sesizate mai sus.
Dr. Victor Eșanu, președinte, Dr. Zagyva Piroska, vicepreședinte
