Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România a intuit prima cele 6 motive pentru care preşedintele Băsescu a cerut retragerea proiectului legii sănătăţii

Scurt istoric al ultimei luni

Reprezentanţii CFSMR au reacţionat primii la aflarea că preşedinţia doreşte să lanseze o nouă lege a sănătăţii şi au analizat proiectul încă din 24 noembrie 2011. Atunci, s-a prezentat, într-o conferinţă de presă organizată la Cartel Alfa, poziţia CFSMR faţă de noul proiect: concluzia a fost că motivele pentru care a apărut proiectul nu sînt concordante cu textul propriu zis al proiectului (pentru detalii vezi www.cfsmr.ro, rubrica "noutăţi").
Atunci a apărut prima suspiciune că una ni se arată şi alta ni se vinde.

Imediat după conferinţa de presă, în media au apărut două articole de analiză importante:

• ziarul Evenimentul Zilei din 24.11.2011 ediţia on line publică parte din poziţia noastră critică (vezi articol pe www.cfsmr.ro);

• ziarul Adevărul din 25.11.2011 face o prezentare a proiectul din punctul de vedere al iniţiatorilor.

Pe 6 Decembrie 2011, postul de televiziune TVR Info face o analiză a unor aspecte controversate din acest proiect, în special cele legate de coplată. La emisiune participă şi reprezentantul CFSMR care scoate în evidenţă faptul că proiectul este inconsistent şi nu reuşeşte să modifice punctele critice din sistem.

Pe 23 Decembrie, Ministerul Sănătăţii organizează o conferinţă de presă, unde se prezintă pentru prima dată oficial liniile generale ale proiectului. Ele nu diferă de cele analizate de noi încă din Noembrie. Atunci, Ministrul Adjunct, dr. Cristian Irimie, anunţă că proiectul va fi postat pe situl ministerului cît de curînd. Aceasta se întîmplă pe 28 Decembrie (între Crăciun şi Anul Nou).

Din nou suspiciunile asupra acestui proiect apar, din cauză că ministerul anunţă numai 10 zile (calendaristice - pînă pe 8 Ianuarie 2012) de propuneri şi discuţii.
Reacţia noastră este promptă. Comunicatul CFSMR de protest este preluat de media, astfel că în chiar aceeaşi zi TVR Info organizează o emisiune de această temă, cu participarea noastră.
A doua zi, 29.12.2012, Bogdan Hossu şi Cartel Alfa trimit o scrisoare Primului Ministru şi Preşedintelui în care cer extinderea perioadei de discuţie a legii şi datorită aspectelor negative din filozofia legii (vezi comunicatul pe www.cfsmr.ro). Ca urmare, presiunea publică a determinat ministerul să prelungească intervalul la 30 de zile şi discuţiile au fost insituţionalizate pînă la jumătatea lui februarie (vezi tabel www.ms.ro).
Imediat după Anul Nou, pe 1 Ianuarie, ediţia on line a ziarului Adevărul (Simona Popa) publică în integralitate documentul prezentat de CFSMR la Conferinţa de Presă din 24 Noembrie 2011.
Pe 3 Ianuarie, reprezentatul CFSMR este prezent în media pentru a explica de ce legea cea nouă va fi lipsită de logică internă şi va fi chiar antinaţională. Din acel moment, CFSMR a fost prezentă în aproape fiecare zi în media pentru a prezenta incongruenţele legii.
În plus, în această perioadă Revista 22 (săptămîna 10-16.01.2012) a publicat pe o pagină întreagă, un rezumat al poziţiei CFSMR faţă de proiect: analiza critică dar şi propuneri legislative logice şi legate de importanţa problemei.

Momentul cheie al dezbaterii: Conferinţa de Presă a Preşedintelui Băsescu din 11 Ianuarie

Preşedintele Băsescu a anunţat atunci (în jurul ore 18), pentru prima dată, cele 6 puncte critice ale sistemului de îngrijiri de sănătate (SIS) ale României. Aceste pot fi rezumate astfel:

• Monopolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
• Politizarea sistemului;
• Ineficienţa administrativă;
• Corupţia;
• Subfinanţarea (aici, preşedintele a arătat că aceasta nu este cel mai important factor în proasta evoluţie a SIS);
• Prea multe internări.

Atunci am realizat că Preşedintele nu este de acord cu Proiectul propus de specialiştii de la Preşedinţie. Atunci am observat că Preşedintele nu corelează Motivele propuse pentru proiect cu textul proiectului. În acea seară (11.01.2012, în jurul orei 21) am afirmat public că Proiectul va fi retras. Tot atunci am afirmat că CFSMR a arătat de mult şi în timp (vezi www.cfsmr.ro, rubrica "Analize ale SIS") că analiza critică a preşedintelui este aproape la fel cu a noastră.

Analiza punctelor critice ale Preşedintelui nu se corelează cu textul proiectului

Monopolul CNAS [Termenul corect economic ar fi de monopson = unic cumpărător de servicii. Monopolul este unic distribuitor sau unic vînzător. Cel mai mare monopsonist a fost Statul Comunist.]. Într-adevăr, acum CNAS este cumpărătorul a circa 80% din serviciile de sănătate. Restul reprezintă asigurări private, dar mai ales plăţi directe, mai ales pentru medicamente (multe din ele sînt OTC).
Ce se propune în proiect: CNAS să devină mai centralizată, conducerea tripartită de acum (sindicate, patronate - ca reprezentanţi ai asiguraţilor -, guvern, în teritoriu, prefect) să fie desfiinţată iar organismul să devină de fapt parte a Guvernului (Preşedintele CNAS are titulatura de "Ministru Delegat").
Ori, soluţia logică, şi conformă cu ideologia Partidului domnului Preşedinte, la punctul critic enunţat este desfiinţarea CNAS şi formarea a circa 8-10 case publice de sănătate independente între ele (organizate de exemplu, pe regiuni de dezvoltare), şi independente de Guvern, conduse de totalitatea asiguraţilor (prin Adunări ale Reprezentanţilor). Şi toate aceste case să fie guvernate de principiul subsidiarităţii.
Aici sîntem de acord cu Preşedintele Băsescu. Ştim că domnia sa este reprezentant al ideologiei creştin-democrate, fiind parte a Partidului Popular European. Mai ştim de asemenea că PPE susţine principiul subsidiarităţii, un principiu bazat pe morala creştină şi pus în practică în ţările Europei de Vest, mai ales în Germania, Belgia, Franţa, dar şi în Israel.
Mai ştim că PPE a fost în, anii 2000, împotriva Directivei Bolkenstein (extrem liberală), propusă de Fritz Bolkenstein, membru al partidului olandez de extremă dreapta "Volkspartij voor Vrijheid en Democratie" şi Comisar European (1999-2004), prin care se cerea privatizarea tuturor serviciilor publice, incluzînd aici educaţia, sănătatea, poliţia şi armata.
De aceea cred că Preşedintele a fost surprins, la a doua lectură a proiectului, cînd a observat că ideologia sa şi a partidului său, ca şi ideologia iniţiatorilor (dr. C. Vlădescu, prima dată funcţionar public ca Director în MS, sub ministeriatul PNŢCD al prof. Ş. Drăgulescu, şi adept al Legii 145/1997; dr. V. Păunescu, prima dată funcţionar public ca Director în MS şi membru PNŢCD) este negată de textul proiectului, care propunea punerea în aplicare a Directivei Bolkenstein.

Politizarea SIS. Preşedintele a cerut depolitizarea sistemului. Cred că primul lucru la care s-a gîndit a fost că se aştepta ca Preşedintele CNAS să nu mai fie numit de Primul Ministru, ca acum, ci să fie ales de un cosiliu de administraţie format din reprezentanţii asiguraţilor.
Dar, evident, surpriza preşedintelui a fost că proiectul politiza şi mai mult sistemul. Prin proiect, Preşedintele CNAS devenea membru al Guvernului, fiind şi mai departe numit de Primul Ministru, dar avînd titulatura de Ministru Delegat. Ori, noi ştim că ministru delegat este un ministru fără portofoliu, precum, acum , Marko Bela, VicePrim-Ministru al României. Prin extensie, CNAS devenea parte a Guvernului. Politizare mai mare nici că se putea.
De aceea, cred că Preşedintele a retras proiectul.
Mai mult, banii strînşi de la asiguraţi nu ajungeau direct la asigurator. Banii treceau mai întîi prin filtrul politic al ministerului de Finanţe, apoi prin decizia politică de iniţiere legislativă a Guvernului, pentru ca să ajungă la Parlament. Ca şi acum, tot prin politizarea sistemului, Parlamentul vota politic modul de distribuţie al banilor în SIS.

Ori, cred că dl. Preşedinte Băsescu şi-a adus aminte şi de "Cartea Neagră a guvernării PSD" (2003- Palatul Parlamentului), unde critica faptul că banii de la Finanţe nu ajung în Sănătate. Mai mult, cred că preşedintele şi-a adus aminte şi de Raportul Curţii de Conturi din 2005, unde dna Edit Szarka a arătat că MF al PSD a furat de la FNUAS 22 000 miliarde lei în 2004 (vezi Rapoartele Camerei Depuitaţilor). "Cam cu aceasta se ocupă MF, poate şi azi" (e posibil să-şi fi zis preşedintele).
Palierul secundar al politizării, directorii de case judeţene, directorii de spital etc, merită o altă analiză. Dar nu cred că preşedintele s-a referit la ei, ci la elementul central politic şi anume transformarea CNAS într-un minister şi la faptul că tot MF controlează banii sănătăţii.

Ineficienţa administrativă. Ceea ce cred că a vrut să atingă preşedintele la acest punct critic reiese din chiar cuvintele domniei sale: în sistemul de sănătate sînt acum de 5 ori mai mulţi bani ca acum 5 ani (citat aproximativ). Concluzie este că aceşti bani, mult mai mulţi, sînt greşit folosiţi, din moment ce nimeni nu simte creşterea performanţelor SIS şi nici profesioniştii din sitem nu resimt creşterea veniturilor lor.
Reiese că mecanismele administrative şi birocratice ale sistemului trebuie revăzute, i.e. revizuite. Informatizarea sistemului nu a condus la rezultatele scontate, şi nici modul de plată în diferitele aspecte ale serviciilor de sănătate. De exemplu, medicul de familie a fost creat pentru a fi plătit numai per capita. Acum s-a ajuns să fie plătit (50%) per serviciu. Spitalele au început să fie plătite per DRG, dar acest lucru a condus la pierderi în spitale.
Dat fiind faptul că termenul "ineficienţă administrativă" presupune elemente foarte tehnice, şi mai puţin politice, este posibil să interpretăm cuvintele preşedintelui la un mod mai general.

Corupţia. Aici cred că Preşedintele a gîndit în termeni macroeconomici în timp ce populaţia s-a gîndit la cei microeconomici, cei mai aproape de buzunarul propriu.
Corpuţia la nivel macro este generată de organizatorii de licitaţii publice, adică de cei din MS, de externalizările aberante (de vină sînt directorii de spitale), de prescrierea de medicamente branduri şi nu generice (de vină este lista de compensate, adică ministerul)[Năftănăilă]. Este posibil ca preşedintele să se fi gîndit la dr. Brădişteanu, dovedit că a furat 4 mil euro (vezi Romania Libera 17 Oct 2011 p 5), sau la cazul "Siringa" de la Tg. Jiu.
Corupţia la nivel micro se numeşte "plăţi pe sub masă". Ea a fost evaluată de Banca Mondială la crica 0,5% din bugetul public al sănătăţii (FNUAS plus MS).
Din păcate proiectul nu propunea nimic concret pentru cele două aspecte. Se aştepta ca noile instrumente de legiferat să conducă la dispariţia acestor două componente ale corupţiei. Ori, eu cred că preşedintele şi-a dat seama că este nevoie de o abordare mai complexă, mai ales aspupra fenomenului popular numic "cibuc" sau "şpagă", în fapt un fenomen indus în România de către Statul Comunist.

Subfinanţarea. Preşedintele s-a referit la faptul că fenomenul nu este chiar foarte important. Mai degrabă, prin comparaţie, mai important pare a fi cel de "cheltuieli abuzive". Ştim că circa 4% din PIB este trimis în sănătate din bani publici. Mai ştim (vezi www.cfsmr.ro) că sănătatea primeşte pînă la 6,5% din PIB.
Astfel că preşedintele are dreptate. Nu finaţarea sistemului este cheia unei noi reforme. Cu toate acestea, preşedintele a observat că iniţiatorii proiectului propun în "motive" contracte între CNAS şi asiguratori privaţi pentru a creşte finanţarea în sistem.
Ori, analiza preşedintelui, de pe poziţiile creştin-democrate ale PPE, sugerează că domnia sa nu este de acord ca suprafinanţarea să apară din cheltuiala directă a pacienţilor bolnavi către companiile private de asigurări. Credem că, aici, preşedintele s-a gîndit la ceea ce domnia sa şi aliaţii de acum (mai ales UDMR) au votat în unanimitate 1997, cînd au sprijinit (proiectul PDSR) ceea ce a devenit Legea 145, Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate.
Cred că preşedintele s-a gîndit că mai moral (creştineşte) este ca taxa pentru sănătate, care este acum de 10,7% din venitul golobal să redevină 14% (ca în 1977), pentru a permite bogaţilor să plătească mai mult şi pentru a susţine principiul solidarităţii mai mult decît pe cel al concurenţei [Pentru incompatibilitatea solidarităţii cu concurenţa vezi: Dixon et al.].

Prevenirea internărilor. Preşedintele Băsescu a scos în evidenţă necesitatea unei astfel de acţiuni, ca răspuns la efectele perverse induse de sistemul de asigurări sociale de sănătate în România, declanşate în 1999. Sau, cu alte cuvinte, preşedintele a vrut să ne reaminteaască că există inflaţie de acte medicale în România, fapt pe care noi, CFSMR, l-am remarcat de ani buni.
Referitor la spitale, preşedintele a observat că ele se pot privatiza şi transforma în fundaţii şi asociaţii sau societăţi comerciale, dar a observat totodată că acest fapt nu va duce la scăderea internărilor. Căci şi preşedintele ştia de afirmaţiile dr. Mason (ce nume predestinat !, s.n.) Durie şi ale dr. Samuel Gillam, care afirmau că numărul de internări în spitale depinde de numărul de filtratori şi de cîţi medici lucrează în acele spitale.
De aceea, cred că preşedintele şi pus problema: dacă textul proiectului nu coroborează datele cunoscute, ci doar face unele enunţuri, nu este poate mai bine să îl retrag ?
Oricum, cred că preşedintele ştia de Raportul Băncii Mondiale pe acest subiect, raport care recomanda scăderea numărului de internări prin reducerea paturilor în spitalele care internează prea mult (şi nu de desfiinţare a spitalelor rurale).
De asemeni cred că preşedintele Băsescu a vorbit cu liderii UDMR, care i-au recomandat, probabil, să atragă atenţia iniţiatorilor proiectului că au uitat să treacă în text acele prevederi care limitau numărul de internări şi anume cele stipulate de HGR 136/1998, prin care ministrul de atunci, dl avocat Gabor Hajdu, a avut inspitaţia să definească rolul ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor: revederea pacienţilor internaţi la 1 lună de la externare pentru observarea bunului mers al bolnavului, obligaţia de a consulta un pacient trimis de un medic de familie în urgenţă şi consultul interdisciplinar între spitale.
De aceea cred că preşedintele ştia de mecanismele prin care poate scădea numărul de internări în spitalele din România, acum cel mai mare din lume (8,7 milioane vs 13 milione în UK) ["Pe cap de locuitor", cum zicea Mircea Crişan.]

Concluzie: Acestea cred că au fost motivele pentru care preşedintele a retras proiectul noii legi a sănătăţii: necorelarea punctelor critice din SIS cu propunerile limitate sau antiideologice ale iniţiatorilor.

Bibliografie

1. Dixon A., Pfaff M., Hermesse F. Solidarity and competition in social health insurance countries. In Saltman RB., Busse R., Figueras J. Social health insurance in western Europe. Open University Press, Maidenhead, Berkshire, England, 2004, 170.
2. Durie M. Priority setting in health - the scope of helath sector responsibility and accountability. The 5th Intrn. Conf. Priorities Heath Care, Wellington, 3-5.11.2004 (www. healthpriorities.org).

3. Proces Verbal al Comisiei de Sănătate al Camerei Deputaţilor pentru zilele de 15, 16, 17,02,2005. PV 021517/2005.

4. Gillam S. Creşterea cuantumului de spitalizări. Poate fi oprită o asemenea avalanşă ? Brit.Med.J.Ro., 2010, 17, 4: 141-142.
5. Năftănăilă M. 5 motive pentru care nu sînt bani la sănătate. România Liberă, 17 Oct 2011 p 5.

6. Roman G. Sindicaliștii [CFSMR, n.n]: "Noua lege a sănătăţii distruge principiul solidarităţii". Vezi câți bani vom plăti în plus. Joi, 24 Noiembrie 2011.
7. Popa S. Revoluţie în sănătate. Adevărul, 25.11.2011, p 4-5 (postat internet pe 24.11.2011).
8. Pereţianu D, Astărăstoaie V. (tel), Mixich V (tel). Despre Noua lege a Sănătăţii. În InfoExprex, Rusu E., (ed.), TVR Info, 28.12.2011.

9. Popa S. Punctele tari şi punctele slabe ale viitoarei legi a sănătăţii. Adevărul on line. 1 ianuarie 2012, ora 21:00.

10. Măiţă A., Pereţianu D. (tel). La spital vom merge cu asigurare. În Gireadă L. (ed.), România de 10. Money Channel TV, 3.01.2012.
11. Pereţianu D. interviu la Ştirile de la ora 14 şi 16. Romania TV, 3.01.2012.
12. Cîmpeanu M., Nistor V., Pereţianu D., Călian P (Cluj), Tabără V. (tel), Niculae I. (tel), Bucura D. (tel), Păunescu V. (tel). În Rusu P. (ed.), Deschide Lumea. Realitatea TV, 4.01.2012.
13. Enescu D., Pereţianu D., Ciuvică M. Despre ultimele evenimente în sănătate. În Stoicescu A., (ed.), 100 Minute. Antena 3, 5.01.2012.
14. Beuran M. (tel), Subţirelu L., Pereţianu D. Despre noua lege a sănătăţii. În Vaşadi M., (ed.), Breacking News. Jurnalul de la ora 11.
15. Pereţianu D., Barbu V., Movilă P. Despre noua lege a sănătăţii. În Dancă I., (ed.), Incisiv. Money Channel, 10.01.2012.
16. Pereţianu D. Legea sănătăţii - un proiect discutabil. Revista 22 (Buc.), 11.01.2012, 22, 1139: 4.
17. Cepoi V., Pereţianu D., Georgescu A. (tel), Arafat R. (tel). Breaking News. În Belciu R. (ed.). Despre legea sănătăţii. TVR Info, 11.01.2012.
18. Suciu D., Pop M., Perţianu D., Filip P., Iorga E. Sănătatea de urgenţă. Cine dă mai mult. În Chiriac L. (ed.), Cheia Zilei. Romania TV, 11.01.2012.
19. Drăgotescu C., Pralong S., Barbu D., Pereţianu D., Prisăcariu C., Dăndăran M (tel), Paşcan M (tel). Breacking News, Chiriac L. (ed.). Romania TV, 13.01.2012.

Material realizat de Dr. Dan Pereţianu, vicepreşedinte al CFSMR

PS.

Acest material a fost scris după ce unul dintre liderii CFSMR mi-a spus că ar fi normal să scot în evidenţă lupta noastră pentru explicarea lipsei de filozofie a proiectului şi a lipsei de logică internă.
Ulterior postării materialului, am primit numeroase critici referitoare la faptul că materialul este prea politizat şi că prin poziţia mea încerc să-l absolv pe Preşedintele Băsescu de responsabilitatea lansării acestui proiect.
Îmi cer iertare celor care au înţeles aşa ceva. Am încercat apoi să explic că acest material este o satiră.
Mi s-a spus şi că ideea de satiră din material ar fi prea subtilă şi că el, materialul, a fost înţeles la modul cum că Preşedintele chiar a gîndit cele imaginate de mine. Eu am vrut să scot în evidenţă ce ar fi trebuit să fi gîndit, atunci şi acum, preşedintele. Eu nu am afirmat că chiar aşa a gîndit domnia sa. Sau care este realitatea din spatele gîndirii logice asupra proiectului. De aceea, materialul are o bibliografie care să certifice ca adevărate afirmaţiile mele, şi nu gîndurile preşedintelui.
Am vrut să scot în evidenţă în acest material că textul proiectului nu este în concordanţă cu logica enunţurilor publice. Logica este de partea mea.