Inchide

Trimite unui prieten

Despre pensionarea la medici. Viața Medicală. Nr. Februarie 2019

Un articol de dr. Dan Perețianu. Forma lungă a articolului, mai jos.



Prolog

În ultimul timp am fost implicat ȋn mai multe acţiuni care au vizat pensionarea la medici şi condiţiile acesteia. Din acest motiv am ȋncercat să sintetizez cele cȋteva cazuri individuale pentru a extrage principii generalizatoare.
Ȋncep prin a spune că vȋrsta de pensionare a medicilor din Romȃnia, fie bărbaţi, fie femei este de 65 ani. Profesorii, şi medicii cu doctorat au dreptul să ceară a lucra ȋn sistem public şi după 65 de ani, pȋnă la 70 de ani. Profesorii pot lucra nedefinit şi apoi dacă primesc aviz favorabil din partea Universităţilor de medicină pentru a lucra ca profesori consultanţi. De obicei acest aviz se primeşte.

Cazuri (cum s-ar spune „clinice")

Cazul 1. Prof. Vlad Ciurea

Ȋn 2010, profesorul Vlad Cirea devine pensionar, la 70 de ani. Ȋn calitate de fost director al spitalului, rămȋne să lucreze la Spitalul Bagdazar-Arsene, ca profesor consultant. Conform legii, profesorii peste 70 ani nu pot exercita o funcţie de managememt ȋn sistemul public de sănătate. [Aici este o problemă pentru sistemul romȃnesc: ce este public şi ce este privat. Ȋn UE/vest, public este orice furnizor de servicii organizat privat care primeşte bani de la sistemele publice, precum este cel de asiguirări sociale de sănătate.]
Ȋn 2013, prof. Ciurea retrage din spitalul Bagdazar-Arsene pentru a deveni director şi şef de secţie la spitalul Sanador. Evident de pe poziţia de pensionar de peste 70 de ani.

Cazul 2. Prof. Constantin Dumitrache

Profesorul Dumitrache a devenit profesor consultant la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon la vȋrsta de 70 de ani, ȋn 2009. Fost director al Institutului, i se permite să-şi defăşoare activitatea ȋn cabinetul pe care ȋl ocupa de pe vremea cȋnd era asistent universitar.
Pe 5 Decembrie 2017, noua directoare a Insitutului, dna Simona Miu Hȋrţea, refuză să prelungeacă cererea prof. Dumitrache de a lucra ȋn Institut, ȋn cabinetul pe care ȋl ocupa de peste 50 de ani. Prof. Dumitrache se retrage astfel din Institut, deşi mai lucrează ȋn privat.

Iată 2 medici de marcă care refuză să se retragă din profesie, care solicită, pentru că aşa cere legea, anual, dreptul de a lucra.

Cazul 3. Medici care vor să lucreze şi după vȋrsta de 65 ani.

Aici am identificat 2 sistuaţii: medici de ambulator care vor să-şi prelungească contractele cu CASMB/CASJ şi medici de spital care vor să lucreze pe secţiile lor ca salariaţi nu ca pensionari.
La nivelul direcţiilor de sănătate publică există comisii specile care iau ȋn discuţie cererile a o mulţime de medici din sistemul public, de a lucra peste vȋrsta de pensionare. Unii primesc acest aviz, alţii nu. Oricum ar fi, majoritatea celor implicaţi ȋn această acţiune vor lucra ȋn sistem privat.

Există astfel, la nivelul ȋntregii ţări, dar mai ales ȋn oraşele mari şi mai ales universitari care ȋşi continuă activivtatea mediclă mult timp după vȋrsta de pensionare.

Cazul 4. Medicii şi orele suplimentare de gardă

Numeroşi medici de spital care fac gărzi ("Grupul celor 2000" ce se regăseşte şi pe facebook la https://www.facebook.com/groups/Grup profesional al medicilor, coordonat de dna dr. Lidia Davidescu din Craiova) au cerut ȋn ultimul timp adăugarea la vechimea pentru pensionare a orelor lucrate ȋn gărzile suplimentare.
Aici observ două compomente/probleme:
 Prima ar fi că sȋnt extrem de mulţi medici care fac numeroase gărzi suplimentare [Gărizile supliemntare sȋnt acele ore de muncă care se efectuează după acoperirea celor 140 ore lunar.] De amintiti aici că ȋncă din anii '90, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din Romȃnia a cerut ca, la vechimea ȋn muncă, să se considere şi orele lucrate suplimentar, aşa cum se consideră munca poliţiştilor şi militarilor, care se pensionează la 50-55 ani sau munca magistraţilor care se pensionează numai după 25 de ani de activitate.
Cererea este absolut corectă.
 Problema a doua este de ce vor medicii să se pensioneze mai devreme de 65 de ani, cȋt este acum vȋrsta de pensionare, cȋtă vreme observ că mulţi medici vor să lucreze ȋn continuare ? Oare pentru că la "privat" se cȋştigă mai bine ? Cum sugerează prof. Ciurea !?
Oricum ar fi, memoriul depus la MM a atras un răspuns ȋn acceiaşi limbă de lemn obişnuită din ultimii 30 de ani. Ȋn textul guvernamental (ministerial, i.e. Ministerul Muncii nr. 59355/RG/2823/DAS/10.01.2019) de răspuns la memoriul grupului de medici care doresc considerarea orelor de gardă (suplimentare) ca vechime ȋn muncă, se pot scoate ȋn evidenţă textele:
1. „Pensionarea anticipată, fără penalizări, cu un număr de zile proporționale cu numărul de ore de gardă efectuate, începând cu vârsta de 57 de ani femeile și 60 de ani bărbații, va genera ieșirea din sistemul medical a unui număr mare de cadre medicale, iar cei care vor dori să rămână și să performeze din punct de vedere profesional nu vor putea acoperi volumul de activitate și nici nu vor putea stopa degradarea sistemului medical."
2. „O astfel de reglementare ce ar conduce la scăderea vârstei de pensionare vine în contradicție cu preocupările generale manifestate, în domeniul pensiilor, de statele membre ale Uniunii Europene, documente comunitare recente ce subliniază faptul că în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii."
3. "În paralel este necesară atragerea și menținerea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, depășind actualele tipare de pensionare, în concordanță cu creșterea speranței de viață, precum și examinarea nivelului de adecvare a pensiilor în vederea prevenirii sărăciei persoanelor de vârstă înaintată".
Aici, este de observat nemernicia Ministerului Muncii care NU răspunde cererii medicilor, aceea de a considera gărzile suplimentare ca muncă depusă ȋn folosul comunităţii (Statului)) şi pentru care se reţin taxele către fondul de pensii (!!) , ci eludează cererea deturnȋnd răspunsul spre propunerea adiacentă cererii, şi anume cea de reconsiderare a vȋrstei de pensionare. Ori, NU aceasta era cerinţa medicilor, pensionarea anticipată, ci cererea de a considera orele de gardă suplimentară ca vechime ȋn muncă !
Sigur că urmarea ar fi posibiliattea de a te pensiona mai devreme, fără penalizări. Dar, esenţa este de a adăuga la orele lucrate supliementar vechime ȋn muncă, aşa cum se procedează intuitiv la poliţişti, pompieri şi alţii.

Cazul 5. Pensionarea la 67 de ani

Proiectul de lege privind modificarea legii 95/2006R/2015 care arată că medicii se pot pensiona, la cerere, nu la 65 de ani, ci la 67 de ani a fost iniţiat ȋn 2017 de către fostul Ministru al Sănătăţii, dr. Florian Bodog (ş.a.). Ȋn expunerea de motive, iniţiatorul a aratat că cererea legislativă a fost generată de lipsa de medici din Romȃnia. Legea a fost acceptată de Parlament sub această formă, dar a fost iniţial respină de Preşedinte, care nu a promolgat-o. Preşedintele Romȃniei a considerat că astfel se induce un gen de discriminare ȋntre cetăţenii ţării ! De fapt ar fi fost o discriminare pozitivă, admisibilă juridic !
Ulterior, Parlamentul a insistat, astfel că pe 6 Ianuarie a.c (2019), a apărut Legea 359/2018 (o altă modificare a Legii 95), care stipulează că medicii se pot pensiona şi la 67 de ani.
Ȋn realitate, nu lipsa de medici este factorul esenţial aici, ci faptul că unii medici mai ales şefi de secţii, şi mai ales universitari, doresc să-şi prelungească astfel activitatea. I.e., să rămȋnă şefi ȋncă 2 ani (dr. Bogdan Tănase, preşedinte la Alianţa Medicilor).

Cazul 6. Orele suplientare nu apar ȋn legea pensiilor

Cazul 6 este legat de cazul 4, dar cu alte conotaţii cronologice. La nivelul Parlamentului Romȃniei a fost depusă pe 22.11.2018 o iniţiativă din opoziţie (USR, dr. Adrian Wiener, i.e. nr. B649/2018) de punere ȋn aplicare a cererii medicilor care vor ca orele suplimentare să fie adugate la vechimea ȋn muncă [De scos ȋn evidenţă că acum vechimea ȋn muncă a unui medic ȋnsumeaază şi cei 6 ani de facultate !.] Ne aşteptam ca această iniţiativă să fie discutată odată cu discutarea recentului poiect de lege privind pensiile, aprobat deja. La niveul Parlalemntului, decidenţii majoritari s-au opus cererii medicilor ! Astfel că modificarea nu a mai apărut.
Pe de altă parte, parlamentarii puterii au spus că este vorba despre un proiect cu totul nou şi care trebuie să parcurgă etapele obligatorii pe la Consiliul Tripartit de Dialog Social şi pe la Consiliul Legislative (ceea ce s-a ȋntȋmplat - cu avize pozitive dar pe 28.12.2018 !). Dar, mai trebuie să treacă şi de comisii şi de plenuri !

Cazul 7. Prelungirea Contractului de muncă la medicii pensionari

Acet punct l-am ȋntȋlnit ȋntr-un spital judeţean. Un medic specialist s-a pensionat ȋn urmă cu 2 ani, la vȋrsta de 65 de ani. Datorită deficitului specialităţii, medicul a semnat cu spitalul un contract individual de muncă (CIM) pe durată determinată. Contractul era valabil numai dacă medicul primea avizul autorităţii statului numit colegiul medicilor [Aici, vă rog să vedeţi că Colegiul Medicilor este Autoritate a Statului Romȃn, şi nu reprezentant al medicilor !!! Colegiul este reprezentant al pacienţilor, adică al cetăţenilor reprezentaţi de Stat, căci aşa zice Legea 95R.] Fapt care s-a ȋntȋmplat. Ȋn plus, contractul devenea caduc la momentul ȋn care postul medicului pensionar era ocupat, prin concurs, de un nou medic. Fapt care s-a ȋntȋmplat la sfȋrşitul anului trecut (i.e, 2018).
Ȋntre timp a apărut legea 359, cu dreptul medicilor de a lucra pȋnă la 67 de ani. Ȋn acest context, medicul cu CIM pe durată determinată ar mai avea dreptul să lucreze 6 luni. Aici apre o situaţie juridică ambiguă: cine are prioritate ? Legea cea nouă, aplicabilă din 6 Ianuarie, sau CIM, semnat ȋn 2018 ? Justiţia Romȃnă a fost chemată recent se rezolve cazul.

Sinteze

1. Ȋn Europa, vȋrsta de pensionare ȋn multe ţări estre acum 65 ani. Ȋn unele, vȋrsta este de 67-69 de ani. Ȋn viitor, vȋrstra de pensionare este preconizată pentru multe ţări spre 70 de ani (vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Retirement_in_Europe).

2. Un grup de cercetători coreeni au elaborat o grilă de probabilitate de pensionare (Shin J, Kim YJ, Kim JK, et al (6). Probability of early retirement among emergency physicians. J Prev Med Public Health. 2018 May;51(3):154-162).

 

 


Din această grilă, se observă că probabiliatea de a te pensiona ca medic depinde de cȋţiva factori:
 Vȋrsta este mai mare de 50 de ani. Cu alte cuvinte, medicii sub 50 de ani nu se gȋndesc la pensionare;
 Medicul este universitar sau nu, i.e., medic obişnuit. Universitarii nu se pensionează aşa de uşor. Situaţia din Coreea este identică cu cazurile prezentate mai sus;
 Intensitatea muncii. Specialităţile cu o muncă mai intensă, precum specialităţile chirurgicale, sȋnt mai frecvent implicate ȋn pensionarea prematură;
 Starea de sănătate a medicului. Medicii bolnavi se pensionează mai devreme.
 Siguranţa ȋn secţie. Secţiile sau incidenţa specialităţilor cu probleme de securitate, precum unităţile de urgenţă (ȋn grilă, ED) ȋi determină pe medici să se pensioneze mai devreme.
 Secţii, departamente cu numeroase revendicări calomnioase. Precum estre cazul, la noi, ȋn mass media, cu secţii de neonatologie, ginecologie etc. Medicii din aceste secţii preferă o pensionare mai rapidă;
 Satisfacţia ȋn specialitate. Specialităţile care ȋi atrag pe medicii respectivi sau pentru care medicii se consideră atraşi ȋi determină pe medici să nu se pensioneze;
 Siguranţa ȋn secţiile de medicină de urgenţă. Este vorba despre acele secţii sau cabinete unde interacţiunea cu pacienţii şi aparţinătorii este mai activă: cabinetele medicilor de familie, secţiile de ATI... Este o situaţie asemănătoare cu punctul anterior ;
Punctajul total se obţine trăgȋnd o linie verticală pentru fiecare din situaţiile anterioare, care generează puncte pe scala de pornire (sus), care se adună şi se pun pe scala de punte totale (cea de jos), care se suprapune apoi cu o linie verticală pe linia cea mai de jos, care arată probabilitatea de pensionare. Obţinerea unei cifre totale peste 400 generează o probabilitate de pensionare, ȋntr-un an, de 95%

3. Alţi factori scoşi ȋn evidenţă ȋn cercetări recente din Canada sȋnt (Hedden L, Lavergne MR, McGrail KM, et al (4). Patterns of physician retirement and pre-retirement activity: a population-based cohort study. CMAJ. 2017 Dec 11;189(49):E1517-E1523):
 Sexul. Femeile se retrag din activitate mai devreme ca bărbaţii;
 Munca la ţară conduce la pensionarea mai devreme.
Pensionarea medicilor ȋn Regiunea Vancouver din Canada se face ȋn proporţie de 22,6% la ȋntre 56-59 ani, de 29,4% la ȋntre 60-64 ani, de 24,5% la ȋntre 65-69 ani, de 12,1% la ȋntre 70-75 ani şi de 11,3% la peste 75 ani.

4. Pensionarea pare să fie şi o funcţie a speranţei de viaţă. "Grupul celor 2000" (v.ante) a publicat o listă cu medici romȃni care au murit ȋn cursul timpului de lucru sau imediat după (vezi facebook, ante). Sindromul de burnout la medici este ȋn ultimul timp extrem de discutat: circa 3000 de articole la cuvintele cheie physician burnout pe www.pubmed.gov. Este profesia medicală la risc pentru scăderea speranţei de viaţă / Din acest punct de vedere, speranţa de viaţă la medici este mai mare ca a altor profesii de risc, care au speranţa de viaţă mult mai mică ca a populaţiei generale. Acestea din urmă sȋnt (https://www.therichest.com/rich-list/most-shocking/15-professions-with-shocking-low-life-expectancies): constructori la mare ȋnălţime, lucrători ȋn radiaţii ionizante, sportivi ȋn sporturi de contact (football american, box, arte marţiale), militari, personal de securitate (privat), poliţişti, pompieri, fermieri, lucrători la ȋnălţime (pe acoperiş, spălȋători de gemuri...), mineri, pescari profesionişti ȋn largul oceanului, electricieni, lucrători ȋn industra forestieră, conducători de vehicule grele şi mari (tir-işti, vehicule ȋn industria minieră şi auriferă ...).
Din acest punct de vedere este explicabil de ce medicii din Vancouver vor să lucreze şi la peste 75 de ani, precum profesorii Ciurea şi Dumitrache.

 

Tipăreşte pagina - Despre pensionarea la medici. Viața Medicală. Nr. Februarie 2019 Trimite unui prieten - Despre pensionarea la medici. Viața Medicală. Nr. Februarie 2019

publicat de Dr. Dan Pereţianu

Înapoi la Articole și Interviuri
Newsletter

Înscrieţi-vă la newsletterul nostru şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate pe site.

Chestionar

Care este poziția dvs față de modul în care a fost rezolvat de MS diferendul legat de gărzile medicilor

Sînt de acord să se semneze 2 contracte cu spitalul
Este ilegal a se semna cu același angajator 2 contracte
Trebuie oricum pus în aplicare aliniatul 6 al OUG 20
Nu am nici o părere
Centru Media
Comunitatea medicală
Colegiul Medicilor din România