11.08.2016. Poziția CFSMR față de gărzi
Apărută și în jurnalul Viața Medicală de azi: nr 33, pagina 2
47/10.08.2016
Comunicat
Poziţia CFSMR faţă de gărzile medicului
În materie de gărzi, subiectul disputelor acestor zile călduroase, primele dispute au apărut în 1993. Ca un preambul, în anul 1991, Federaţia Sindicatelor Independente ale Medicilor a obţinut de la Guvernul Petre Roman, acordarea unui prim spor sporul de responsabilitate: "Începand cu data de 1 august 1991, se acordă medicilor din unităţile sanitare un spor la salariul lunar de 1300 lei brut pentru specificul responsabilităţii medicului, cu acoperire din veniturile proprii realizate." (art 5 din HGR nr. 524 din 26.07.1991).
Minunea nu a durat mult. În 1993, Guvernul Văcăroiu, include sporul în salariu. (HGR 281, MO 258/17.06.1993). În schimb, Guvernul Văcăroiu ia în consideraţie cererile CFMR şi acordă o indemnizaţie de 50% personalului didactic din spitalele clinice (HGR 281, art. 11).
Ca o contrapondere negativă, Guvernul Văcăroiu este cel care introduce textul care şi acum este disputat în contextul plăţii gărzilor. La capitolul 5 (Alte drepturi), art 17 (Plata cu ora), punctul 4 scrie: "Personalul sanitar cu pregătire superioară, care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale, în afara normei legale de munca şi a programului de lucru de la funcţia de bază, se salarizează cu salariul orar al funcţiei de bază."
Cu alte cuvinte, atunci a apărut noţiunea de plată diferenţiată între gărzile care se făceau pentru acoperirea normei legale de muncă faţă de cele care se făceau "în afara normei legale de muncă."
Tot prin HGR 281 apare pentru prima dată şi noţiunea de spor de noapte în cadrul gărzilor. La art. 11, punctul 1 se scrie: " Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumatate din programul normal de lucru."
În Iulie 2004, apare celebrul OMS 870 în MO 671/26.07.2004. Este vorba despre "Regulamentul de gărzi". În acest ordin se arată la art 46: "(1) Plata orelor de gardă se face în funcţie de tariful orar determinat în baza salariului de bază individual, corespunzător gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al ministrului sănătătii. (2) Pentru medicii care beneficiază de salarii de merit, tariful orar se va determina luîndu-se în calcul şi salariul de merit, întrucît face parte din salariul de bază. (3) Pentru medicii care ocupă o funcţie de conducere şi beneficiază de indemnizaţie de conducere, la determinarea tarifului orar pentru garzile efectuate în afara programului normal de lucru, indemnizaţia de conducere nu se ia în calcul. Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 561/2000, gărzile efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în zilele de repaus săptămînal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de pînă la 100% din tariful orar al funcţiei de baza. Procentul concret al sporului se aprobă de conducătorul unităţii."
Din acest text observăm ambiguitatea formulărilor: nu există "norma de lucru", în sensul de "în afara programului normal de lucru" decît pentru cei care au indemnizaţie de conducere. De fapt, textul a fost interpretat precum că sporurile nu se acordă decît pentru "norma de lucru" (vezi adresele CFSMR către MS pe această tremă, publicate la www.cfsmr.ro).
Guvernul Năstase modifică din nou salariile din sistemul de sănătate. Astfel apare Ordonanţa de Urgenţă 115/24.11.2004, pe vremea ministeriatului dr. Ovidiu Brînzan. În această ordonanţa, la art 9 se arată: "Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază, pentru munca prestată în timpul nopţii, dacă efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte."
Acest text reconfirmă faptul că medicii care fac gărzi sînt plătiţi cu salariul de bază, fără sporurile profesiei, dar cu sporul de noapte. În schimb, acum Guvernul limitează primirea sporului dacă se lucrează cel puţin 3 ore înintervalul 10 pm-6 am. În realitate, limitarea nu era aplicabilă medicilor, ci asistentelor.
În contextul acelui text, dar despre care observăm că se discută şi azi [Vlad Voiculescu: "Cadrele medicale vor primi un spor mai mare pentru gărzi, calculat în funcţie de nivelul de ocupare.", afirmat de V. M. pe HotNews.ro, Joi, 28 iulie 2016, 23:26], scoatem în evidenţă o Rezoluţie a Parlamentului European, publicată la 17 Decembrie 2008, care consideră că: "garda este considerat tot timpul ȋn care medicul este consemnat ȋn gardă, indiferent de activitatea prestată" (Rezoluţia Parlamentului European privind modificarea Directivei Europene 88/2003 privind timpul de lucru - 10597/2/2008 - C6-0324/2008).
Revenim. În anul 2005, CFMR a cerut Ministrului din acele vremi să revadă legislaţia privind gărzile. În urma demersurilor noastre, Ministrul Sănătăţii, Prof. Dr. Mircea Cinteză, discută problematica în Parlament şi obţine un spor de 50% pentru ora de gardă din cursul săpămînii, considerată începînd de Luni ora 13.00, pînă Vineri noapte orele 24.00. Sporul de 100% pentru zilele de sîmbătă, duminică şi sărbători legale, normat în OMS 870 este acum introdus în lege . Este vorba despre Legea 125, M.Of.P.I nr. 416 din 7.05.2005 de aprobare şi modificare a OUG 115/2004, pct 4, art. 12, paragrafele 2 şi 3.
Ambiguitaea formulării OMS 870 îl face pe următorul Ministru al Sănătăţii, dl Eugen Nicolăescu să fie mai explicit. În OMS 1068, domnia sa scrie la art. 1. Punctul 3: "După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins: (1) Sporurile pentru condiţii de muncă se acordă pentru activitatea desfăşurată, conform contractului individual de muncă, în cadrul programului normal de lucru. (2) Sporurile pentru condiţii de muncă nu se acordă pentru activitatea prestată în afara programului normal de lucru, respectiv pentru ore suplimentare sau gărzile organizate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara programului de lucru de la norma de bază.
Extrem de explicit. Gărzile efectuate după acoperirea "normei de lucru" NU sînt plătite cu sporurile aferente profesiei. Iată cine este responsabil pentru ultimele modificări late de modul de plată al gărzilor !
Scoatem în evidenţă, aşa precum am făcut-o de peste 20 de ani, că activitatea medicală a medicului în gardă se exercită în aceiaşi parametrii de profesionalitate, moralitate, conştiinciozitate (precum a observat Guvernul Petre Roman, vezi la început), astfel încît nu se pot suprapune criterii de economicitate pentru garda efectuată în afara celor 140 de ore de timp lunar ale unui medic.
Cîteva cuvinte despre termeni. Atunci cînd vorbim despre "garda suplimentară", precum în Comunicatul MS din 7.08.2016 ("Guvernul României a decis că plata gărzilor suplimentare...) în antonimie, ne raportăm la o gardă "nesuplimentară", unii zic "aşa zisa gardă obligatorie; punctul 5 din comunicatul în cazuă". Ori, termenul de "gardă obligatorie" este unul care intră în contradicţie cu Constituţia Romaniei. Termenul sugerează muncă forţată, în acest caz efectuată pentru ca organisme ale autorităţilor statului (cele care au în administrare spitalele unde se fac gărzi) să aibă asigurare că se face continuarea "activităţii".
Termenul ar trebui să dispară din vorbirea colocvială, căci el nu este folosit nici în plan juridic sau legislativ. Dar cum NU există diferenţă între gărzile efectuate pentru acoperirea celor 140 de ore lunar şi cele care se fac după acest moment, nici nu trebuie să existe Contracte Individuale de Muncă diferite. Ori, textul OUG 20/2016 NU a fost abrogat. Textul la aliniatul 6 este în coliziune cu Codul Muncii modificat, art 35. De aceea, a semna două contracte cu acelaşi angajator, pentru acelaşi tip de muncă este un lucru ilegal.
Noi sfătuim medicii să NU semneze un Contract Individual de Muncă cu timp Parţial pentru efectuarea de gărzi "suplimentare" ce sînt la fel cu celelalte !
Scotem în evidenţă şi faptul că problematica este inclusă pe ordinea de zi şi va fi discutată la următoarea Adunare Generală a Federaţiilor Sindicatelor Medicilor Salariaţi din Europa, care va avea loc în Bucureşti în organizarea CFSMR în zilele de 6-8 Octombrie. Lucrările se vor desfăşura la Hotel Ramada-Majestic.
Camera Federativa a Sindicatelor Medicilor din Romania, Preşedinte, Dr.Victor Eşanu
Camera Medicilor Prahova, Consiliul de conducere, Preşedinte, Dr. Mihai Belaşcu, fost Prim Vicepreşedinte al CFMR (2002-2006)
Sindicatul "Esculap" Bucureşti-Ilfov, Preşedinte, Dr. Dan Pereţianu, fost Preşedinte al CFMR (1998-2010)