28.06.2012. Analiza Proiectului Legii Sănătăţii (Proiectul 25 Iunie - Cepoi)
Acest proiect, precum cele mai vechi de prin mai, începutul lui iunie, este praf în ochii publicului.
Faţă de Proiectul Decembrie (Băsescu-Vlădescu), nimic esenţial nu se schimbă !
În concluzie, sîntem împotriva acestui Proiect !
Am cerut, încă din 2003, am scos în evidenţă în Decembrie 2011, precum şi recent, într-o conferinţă de presă de la începutul lunii iunie:
scoaterea bugetului asigurărilor sociale de sănătate de sub controlul politic;
reorganizarea caselor judeţene existente azi în case publice de tip regional, independente unele de altele şi independente de puterea politică, coordonate de principiul subsidiarităţii;
desfiinţarea CNAS şi formarea unui organism nonstatal între cele 8-10-12 case publice organizate regional, organism naţional intercase;
finanţarea caselor de asigurări sociale de sănătate să fie făcută în mod direct, iar controlul finaniar şi de gestionare să fie realizat de Adunări Generale ale reprezentanţilor asiguraţilor, ale celor care plătesc direct asigurările (salariaţi, angajatori, fie ei privaţi sau de stat, liber întreprinzători, ţărani, studenţi ş.a);
În plus, am cerut ca salariaţii din spitalele, policlinicile, dispensarele, laboratoarele plătite prin contract cu casele de asigurări să nu fie consideraţi bugetari iar spitalele să nu fie obligate să plătească salarii din fondul de 70% contractat cu CASJ.
În schimb, ce ni se propune la ultima prezentare a Proiectului, luni, 25 Iunie în Amfiteatrul de la Inst. Balş (infecţioase Colentina-AIDS):
1. Ni se spune că CNAS va fi desfiinţată. Minciună. CNAS va fi rebotezată (art. 128 ş.urm, mai ales 162). În ultimul proiect de numeşte Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS), este condusă de un secretar de stat numit de Primul Ministru. Atributele ANRAOS (ce nume complicat - special) sînt aceleaşi ca şi ale CNAS (adică neschimbate).
2. Ni se spune că bugetul fondului de asigurări a fost scos din bugetul consolidat al statului. Minciună. « Bugetul de venituri şi cheltuieli al fondului este aprobat de Parlament prin lege specială, distinctă de legea bugetului de stat, iniţiată de Ministerul Sănătăţii, la propunerea ANRAOS » (art. 147). Ori, şi acum acest fond este considerat special şi votat de Parlament. Pentru necunoscători, toate bugetele speciale votate de Parlament fac parte din bugetul consolidat, deci tot al statului !
Interesant este cine iniţiază legea pentru acest fond: Guvernul, prin Ministerul de Finanţe !! Căci MS nu poate fi iniţiator legislativ, ci numai Guvernul.
3. Ni se spune că există « autonomie în conducerea şi administrarea fondului de asigurări » (art. 126.d). Minciună. Toate reglementările ulterioare limitează pînă la dispariţie acest principiu (vezi şi mai sus). Enunţuri precum că fondul va fi gestionat autonom şi transparent (art. 138) sînt pure texte fără acoperire în fapt.
4. Ni s-a spus că se pot înfiinţa societăţi mutuale în locul caselor judeţene (art. 183). În articolele următoare ni se arată cum se vor înfiinţa noile societăţi mutuale: membrii fondatori, membrii onorifici, liste de aderenţi, în diferite judeţe dar nu mai puţin de 10%, 40% să fie din rural etc - o întreagă complicaţie inutilă !
Ori, analiza critică a acestor propuneri înlătură de fapt ideea de a păstra corect principiul solidarităţii, de a genera case publice de a aduce toţi asiguraţii judeţeni în aceste case regionale. Ceea ce vrea Ministerul, prin aceste complicate acţiuni, este de fapt de a centraliza banii tot către un organism al statului care are dreptul de a dona banii publici ai asiguraţilor unor companii private !!
5. Ni se spune că spitalele vor deveni insituţii independente: « Spitalele publice sunt organizate ca instituţii de sănătate. (2) Instituţiile de sănătate sunt persoane juridice de drept public, autonome financiar care nu se încadrează în categoria instituţiilor publice bugetare. » (art. 65). Se scoate astfel în evidenţă că nu mai cad sub incidenţa acelui 70% şi că pot plăti personalul cum vor.
Pentru a scoate spitalele de sub 70% este de ajuns schimbarea ordonaţei de urgenţă care le-a adus în 2010 în această situaţie. Nu e nevoie de schimbarea unei legi.
Pentru ca spitalele publice, acum multe la autorităţile locale, să poată aplica salarii diferenţiate, este nevoie de finanţare corespunzătoare, nu ca acum. Dacă acum se decide plata medicilor după cîţi bani ar avea spitalele, salariile lor vor fi sub actuala grilă a legii unice !!
Astfel că, pentru a transforma spitalele din bugetare în nonbugetare, nu este nevoie de o lege. Se poate face aceasta printr-o simplă Hotărîre de Guvern.
În plus, autorităţile locale (mai ales cele judeţene ) vor vrea să scape de obligaţia de a mai finanţa cheltuieli ale spitalelor, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor spitalelor.
Dar, cel mai important lucru cu acest Proiect, este că el nu rezolvă problemele de fond ale sistemului:
NU creşte finanţarea prin acest proiect. Ea rămîne la fel. Dacă s-ar fi dorit revenirea la cota de 14% (7% salariat + 7 % angajator), nici nu era nevoie de o nouă lege . Se putea modifica, prin OU, cota.
NU se arată cum poate scade numărul de internări în spitale, datorat fragmentării sistemului de spital unic existent în 1999. Dar chiar dacă acest punct critic al sistemului s-ar fi dorit reparat, nu era nevoie de o lege nouă, ci numai de modificări minore la nivelul de Contract cadru (acum, botezat altfel: Acord Cadru - dar tot o HGR !);
NU se arată cum pot scade cheltuielile cu medicamentele, ajunse la circa 25-30% din fond. Şi acest punct critic poate fi rezolvat, dar nu este nevoie de o lege nouă pentru aceasta. Lucrurile se pot rezolva la nivele normative inferioare;
NU abordează proasta repartiţie a personalului medical (medici şi asistente), un punct critic în existeţa sistemului. Atragem atenţia că România nu suferă la numărul total de medici şi nici la numărul de absolvenţi de Medicină care vor deveni medici. România suferă de proasta repartiţie a acestora pe teritoriul ţării (vezi şi Raportul dr. Tica, VP CMR, la AG AEMS, Varna 2012). Ori, pentru o politică de repartiţie corectă pe teritoriul ţării nu este nevoie de o lege nouă, ci de politici corecte economice, sociale şi fiananciare. Nimic din acestea nu se regăsesc în Proiect.
Ba din contra: MS vrea să preia registrul medicilor de la CMR !! (art. 268), fapt antagonic cu politica de deconcetrare şi descentralizare.
NU o mai bună informatizare poate aduce bani la sistem, nu prin carduri de sănătate creşte calitatea. Aceste sînt numai texte de lege pentru a mai cheltui nişte bani şi pentru a crea organisme noi birocratice pentru clientela politică, ca de exmplu Agenţia Naţională pentru Managementul Calităţii în Sănătate (ANMCS). Există şi acum organisme care veghează asupra acestor obiective: ex. CoNAS, INMSS, ISP etc. Nu este nevoie de alte organisme noi. Cele vechi trebuie puse să lucreze mai eficace.
Nu abordează problema numerus clausus în sistemul de asigurări de sănătate, problemă esenţială pentru stăvilirea inflaţiei de acte medicale din actualul sistem. Rezolvarea ei este pusă pe seama asiguraţilor prin coplata aberantă, nedefinită clar de actualul proiect (art. 203 şi urm) . Coplata nu este un mecanism de finanţare, ci de reducere a accesului la servicii pe baze psihologice (costuri crescute directe diminuă dorinţa de a merge la medic !).
În concluzie, sîntem împotriva acestui Proiect !
Preşedinte interimar, Dr. Piroska Zagyva
Responsabil de legăturile cu mass-media, Dr. Dan Pereţianu