9.09.2016. Poziția CFSMR față de inadvertențele din OUG 20
OUG 20 - Probleme nerezolvate și întrebări fără răspuns !
În attachment - forma pdf. Comunicatul a fost preluat de media. În attach, România Liberă de luni 12.09,2016, p. 11
1. Sporurile la salariu raman raportate la veniturile din 2009, cu toate ca in acelasi act normativ, la capitolul dedicat invatamantului se spune clar ca toate sporurile se platesc la salariul de baza. Lipsa aceleiasi fraze in capitolul dedicat sistemului sanitar lasa situatia neschimbata, raportand sporurile la un venit istoric.
2. Personalul "TESA" a fost omis de la cresterile salariale, ajungandu-se ca un director economic a unui spital sa aiba un venit comparabil cu personalul auxiliar din institutiile sanitare, (care a fost inclus in grila de crestere salariala). Aceasta situatie a si creat deja o criza la inceputul acestei saptamaini, fiind nevoie de discutii suplimentare intre MS si sindicatele care au in structura aceasta categorie de angajati.
3. Farmacistii din spitale au fost inclusi pe o grila de salarizare descrescatoare, pe masura avansarii in gradul profesional. Daca un rezident de
farmacie are salariul raportat la salriul unui rezident specialist ca 0,9/1, salariul unui specialist de farmacie se raporteaza la salariul unui specialist ca 0,8/1, iar salariul unui farmacist primar se raporteaza la salariul unui medic primar de specialitate ca 0,6/1.
4. Biologii, chimistii si biochimistii din spitale au fost inclusi si ei pe o grila de salarizare descrescatoare, pe masura avansarii in gradul profesional, de aceiasi maniera ca si farmacistii. Aceste doua situatii au fost prezentate de catre "Sindicatul National al Farmacistilor" si sindicatul biologilor - "Bios", ambele organizatii fiind afiliate la CFSMR.
5. Angajatii din spitalele mici, (care nu sunt nici clinice si nu sunt nici "de urgenta") au fost inclusi pe o grila de salarizare care exclude orice crestere salariala, (ori se rezuma la o crestere de 65 de lei), asa incat diferenta de salarizare a unui angajat din aceste unitati fata de venitul unui coleg cu aceiasi calificare si vechime dintr-o institutie clinica ori de urgenta sa fie de peste 1000 de lei (o diferenta extrem de mare si fara precedent).
Avand in vedere repartitia extrem de inechitabila a medicilor in spitalele din tara, (fiind vizibila o lipsa acuta de specialisti in spitalele mici si o inflatie de
specialisti in centrele mari), consideram ca aceasta situatie va aduce la o agravare a situatiei actuale, prejudiciind calitatea asistentei sanitare in spitalele mici, producand o migratie masiva a angajatilor catre spitalele mai mari.
In acelasi timp ordonanta lasa fara raspuns doua intrebari cruciale, si anume:
1. In ce masura contractele aditionale cu timp partial sunt (ori nu) in contradictie cu prevederile legii 284/2010, care specifica clar ca un al doilea contract cu acelasi angajator poate fi legal doar in cazul posturilor vacante? Aceasta situatie a fost analizata in cadrul comisiei de dialog social convocata la prefectura MM in legatura cu aceasta problema (documentele fiind apoi avansate catre ministerul sanatatii si ministerul muncii, dar fara nici un raspuns).
2. In ce masura un al doilea contract (cel cu timp partial) are menirea de a masca incalcarea de catre angajatii si angajatorii din sistemul sanitar romanesc a prevederilor directivei 88/2003, care presupune un numar limitat de ore lucrate pe un contract si nevoia de timp de repaos dupa o tura de noapte?
Avand in vedere importanta majora a problemelor relatate si situatia tensionata din sistemul sanitar, CFSMR a solicitat ministerului sanatatii o reanalizare a ordonantei 20/2016, precum si o sedinta de dezbatere publica, in baza legii 52/2003, art. 7 alineat 9 - "legea transparentei decizionale", pe tema modificarii ordinului 870/2004, dedicat respectarii directivei CE 88/2003.
Presedinte CFSMR, Dr. Esanu Victor
