Despre declaraţia Ministrului Sănătăţii privind «trecerea» CNAS la MS. 28.10.2010
28.10.2010
Începem cu concluziile:
Declaraţia ministrului denotă fie rea-voinţă, fie necunoaşterea problemei
Puţină istorie
În anii 1990, în România s-au făcut numeroase studii pentru reformarea sistemului de sănătate. Primul Program a fost "O Românie sănătoasă", coordonată de englezul Richard Brazil de la Kings Fund College & King Eduard's Hospital Fund.
În baza concluziilor programului a fost elaborată Legea 79/1991, promulgată de Preşedintele Ion Iliescu. Legea avea două componente:
- Înfiinţarea unei Şcoli de Management postuniversitare pentru Sistemul de Îngrijiri de Sănătate-SIS (ceea ce s-a şi întîmplat);
- Lansarea unui Program al Băncii Mondiale-BM de finanţare a reabilitării unor dispensare rurare şi de coorodonare a eforturilor pentru a găsi cea mai bună cale de reformare a SIS românesc.
În cadrul acestei a două componente, între 1991-1993, MS şi BM au organizat 4 grupuri de lucru, pentru studiul diferitelor SIS din ţările europene, astfel:
- în judeţul Suceava, pentru studiul SIS din Danemarca;
- în judeţul Vîlcea, pentru studiul SIS din Suedia;
- în judeţul Sibiu, pentru studiul SIS din Marea Britanie;
- în judeţul Braşov, pentru studiul SIS din Germania.
Medici şi personal de specilitate din a cele judeţe au efectuat călătorii de studiu în acele ţări, iar responsabili cu SIS de acolo au venit în România.
În 1993, la Sinaia, Programul a ajuns la o concluzie: pentru România cel mai potrivit SIS ar fi cel britanic (Beveridge).
În 1994, Guvernul PDSR lansează un experiment pentru medicii de circă: HGR 370; experimentul, pilot, era menit să vadă dacă medicii de circă se pot transforma în "medici de familie" şi prin ce mijloace această modificare poate avea loc. Pilotul a fost lansat prin OMS în 8 judeţe (alte 4 pe lîngă cele enumerate).
În acelaşi timp, 1993, MS, prin 13 senatori PDSR, a iniţiat Legea Asisurărilor Sociale de Sănătate (LASS). Esenţa legii era transformarea SIS românesc dintr-unul comunist (tip Semaşko) într-un de tip german (tip Bismarck), chair dacă BM a ajuns la concluzia că SIS românesc ar trebui să semene mai mult cu cel britanic decît cu cel german.
LASS a fost publicată în MO în Iulie 1997. Dar ea nu a fost pusă în aplicare din lipsă de voinţă politică. Acolo se spunea că CASJ şi CNAS trebuie să fie total independente de MS, că fondurile asigurărilor de sănătate pot fi suplimentate cu fonduri din Bugetul de Stat (şi nu invers), că banii CASJ se strîng de către acestea şi nu de către MF, că fondul nu este supus deciziei Parlamentului etc. Legea a fost promovată de prof. Mincu şi de dr. Jezenski, ca principali susţinători.
Dar actorii politici şi cei sociali (sindicate şi patronate) nu au dorit un sistem german. Astfel, în două luni au fost elaborate două Ordonanţe de Urgenţă (ulterior votate în Parlament), nr. 30 şi 72/1998, care au făcut din sistemul german un sistem românesc, nici asigurări-nici centralism britanic: o struţo-cămilă care a făcut ca populaţia să fie tot timpul nemulţumită de ce se întîmplă în SIS.
Ulterior, prin OU 150/2000 şi L 95/2006, sistemul a fost şi mai centralizat şi încorsetat.
Modul de construcţie al bugetului public al sănătăţii
CNAS primeşte două categorii de date: de la CASJ află care sînt potenţialele bugete de venituri şi cheltuieli locale; de la Ministerul de Finanţe primeşte datele legate de realitatea bugetelor încasate de trezorerii.
Cu aceste date, CNAS se duce la Ministerul Sănătăţii, care, la rîndul lui, primeşte datele de la MF. Aceste date reprezintă baza pentru iniţiativa legislativă a MS & MF în cadrul Guvernului pentru Fontul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Cu alte cuvinte, MS are putere de decizie asupra acestui fond, şi evident asupra organizării lui (de către CNAS).
Iniţiativa FNUAS este trimisă în Parlament, unde este luată în discuţie la votul Bugetului Consolidat al Statutlui, Secţiunea Bugete Speciale.
Parlamentul este în final cel care repartizează bugetul FUNAS pe capitole de venituri, cheltuieli, şi tipuri de asistenţă medicală. În Parlament, majoritatea guvernamentală votează pozitiv (teoretic, opoziţia votează negativ). Bugetul FNUASS a fost pentru 2010 aproximativ 5 miliarde euro.
În acelaşi timp, Parlamentul votează şi Legea Bugetului de Stat, unde tot Guvernul este iniţiator. În cadrul Guvernului, Ministerul Sănătăţii este responsabil de bugetul său. Acesta este folosit la "programe". În 2010, bugetul MS din Legea Bugetului a fost de aprox. 1 miliard euro.
Astfel, în Parlament, ultimul responsabil de fondurile publice pentru sănătate, se voteează cele două componente principale, care pentru 2010 au fost de aprox. 6 miliarde euro.
Observaţii
Una din devizele Ministerului Sănătăţii a fost/este descentralizarea. Ori, aşa zisa trecere a CNAS/de fapt a FNUAS la MS reprezintă "centralizare".
Fondul de asigurări de sănătate este şi acum dependent de decizia Ministerului Sănătăţii. Fondul de asigurări nu este al Ministerului Finanţelor.
Cu alte cuvinte, FNUAS nu poate trece de la "Finanţe" la "MS", căci aceste două ministere, ca parte a Guvernului, controlează modul în care bugetul este alcătuit.
Dacă Ministrul Sănătăţii nu poate influenţa decizii în Guvern, incluzînd aici şi decizii luate de MF referitor la FNUAS, este vina ministrului.
Nici un act normativ al CNAS cu impact în sistemul de sănătate (lista de medicmente compensate şi gratuite, normele cadrului contractual) nu pot fi luate fără decizia ministrului Sănătăţii: aceste acte sînt Ordine de Ministru al Sănătăţii !! În plus, Contractul Cadru este Hotărîre de Guvern, unde MS are rolul cheie.
În ţările civilizate, unde există sistem de asigurări, politicile de sănătate publică se fac de MS cu bani de la Bugetul de Stat, nu de la Fondul de Asigurări, cum de altfel se face şi acum în România.
Afirmaţia că MS nu poate finanţa programe că nu are bani, pentru că ei sînt la asigurări, este falsă. Banii de la asigurări se folosesc pentru capitole de asistenţă medicală, nu pentru programe. Pentru programe. MS are circa 1 miliard euro pe an. Dacă vrea mai mult, să ceară în Parlament la votarea Legii Bugetului !
Preşedintele CNAS este numit de Guvernul din care face parte şi MS, care are drept de propunere.
În Concluzie
Dorinţa Ministrului Csecke de a "trece" CNAS în subordinea ministerului direct este "praf în ochi". CNAS este de mult (vezi şi OU 150/2000) în subordinea sa.
Mai bine, Ministrul ar iniţia modificări legislative prin care CASJ să devină absolut independente de MS, aşa cum Legea 145/1997, legea iniţială a asigurărilor, a statuat. Mai bine Ministrul Csecke ar lua lecţii de organizare a sistemului de la dl. Francisk Jezenski, consilierul ministrului Gabor Hajdu - amîndoi unguri, cei care au pus la punct (dar nu au reuşit să implementeze, din păcate) sistemul bismarckian de asigurări pentru România.
Ar fi bine ca Ministrul să iniţieze modificarea legislativă care să permită ca bugetul CASJ să fie gestionat de propusele Adunări Generale ale Reprezentanţilor şi nu de actualul Preşedinte-Director.
Punctul nostru de vedere este că SIS nu poate fi reformat decît dacă [Pentru amănunte vezi: D. Pereţianu. Ce ar însemna Reforma pentru sistemul de sănătate în anul 2010. Principii de alcătuire şi aplicare a asigurărilor sociale de sănătate din România. Propunerile CFSMR pentru reformarea sistemului. www.paginamedicala.ro/octombrie 2010.] :
- MS şi Parlamentul nu mai controlează FNUAS;
- Parlamentul votează desfiinţarea F Naţional Unic AS şi retransformă CASJ în organisme independente;
- Din 42 case rămîn 8-10 (pe regiuni de dezvoltare) care să poată suţine, prin veniturile proprii, asiguraţii ce le revin.
Preşedinte, Prim Vicepreşedinte,
Dr. Octavian Georgescu Dr. Piroska Zagyva
Preşedinte al Departamentului Educare, formare şi relaţii cu mass media
Dr. Dan Pereţianu - Vicepreşedinte
PS. În attach, viziunea presei.