Protest Împotriva adoptării de către Comisia de Sănătate a Senatului României a Proiectului de Lege privind coplata pentru serviciile medicale

Pentru a înţelege de ce acest Proiect este antinaţional, este necesar:

a analiza obiectivele propuse de Guvern (iniţiatorul) în Nota de Fundamentare, dacă sînt ele necesare şi dacă da, cum pot fi rezolvate altfel şi mai adecvat;
a compara "coplata", cerută de legiuitorul român, faţă de ce înseamnă coplată în alte părţi din Europa (de Vest). Vom începe cu comparaţia: În ţările Europei de Vest (Germania, Suedia, Franţa), coplata este definită ca acea sumă care:
că este introdusă pentru a limita accesul la servicii medicale; EA NU are legătură cu finanţarea !
nu distruge principiul solidarităţii în ceea ce priveşte finanţarea sistemului. DE aceea coplata este definită financiar ca o sumă NU MAI MARE decît un anumit procent din PLATĂ. Plata este definită ca ceea ce primeşte furnizorul de servicii (cabinet, dispensar, policlinică, spital) de la un terţ. Terţul plătitor poate fi casa de asigurări, landul, trustul de sănătate (în funcţie de organizarea sistemului în acea ţară).
coplata să nu depăşească o anumită sumă din salariul minim pe economia acelei ţări, pentru a nu crea ne-solidaritate în sistem.

Păi dacă vrei finaţare, şi tot tu observi că ea a scăzut pentru că tot tu ai micşorat participarea la fond (de la 14% în 2002 la 10,7% acum - scădere cu aproximativ 30% !!!), de ce nu, tot tu, minister, revii la ceea ce este peste tot în lumea civilizată şi anume 7+7%, adică tot aşa cum în 1997, Parlamentul a votat în consesns pollitic că trebuie să fie contribuţia pentru sănătate. Tocmai pentru a prezeva solidaritatea socială, în scădere în România.
De aceea, cerem Parlamentului să NU aprope iniţiativa propusă de Guvern şi votată în Comisia Senatului, sub aceată formă.
În schimb cerem ca Parlamentul să facă două modificări esenţiale la acest Proiect:
1. Să stipuleze clar că coplata reprezintă acel procent din plată, şi nu mai mare de 10% din aceasta.
2. Să modifice contribuţiile pentru sănătate la fel cum erau ele propuse de PDSR în 1997 (Legea asigurărilor 145) şi votate atunci şi de PD, PNL, UDMR, (şi PNŢCD) şi să le facă de 7+7%.

Pentru întreg textul protestului vezi fişierul anexat.

În fotografia ataşată de la stînga la dreapta: în rîndul din spate, în picioare, Dr. Monica Bîrsan, Dr. Liliana Năstase, Dr. Florentina Matei, Dr. Consuela Paraschivescu, Dr. Alexandru Cornea; în rîndul din faţă, pe scaun, Dr. Gabriela Mihăilescu, Dr. Marinela Gluck şi Dr. Dan Pereţianu (la fondarea Sindicatului Esculap).